Medalie de aur - Campionatul International de Gatit in aer liber - Arad 2012

Medalie de aur - Campionatul International de Gatit in aer liber - Arad 2012

28 martie 2013

Despre alune, nuci si ... despre noi (11)

CASTANE


Toată lumea cunoaște expresia ”A scoate castenele din foc (cu mâna altuia)”! Și știm că această expresie înseamnă ”o situație în care punem pe altcineva să întreprindă o acțiune primejdioasă, pentru interesele noastre personale” sau ”a fugi de răspundere, lăsând munca pe seama altuia”. Nu știu cât de mult o folosiți, dar sunt convins că puțini cunosc despre beneficiile castanei și despre ea în general! Așa că astăzi, în mod poate paradoxal pentru mulți din voi, o să vă vorbesc despre ele. Căci sunt și ele niște semințe!
Există două tipuri complet diferite de castan – așa numitul Castan porcesc (Aesculus hippocastanum) cel mai cunoscut la noi (în Ploiești există un superb bulevard, plin cu castani de acest fel) și Castan nobil (Castanea sativa Mille).
Acesta din urmă are fructele comestibile. În Franța, există chiar și un festival dedicat castanilor, deoarece este considerat produsul național al Franței. De câțiva ani și în România, mai exact în județul Maramureș, la Baia Mare, acolo unde este cultivat, oamenii se bucură de Sărbătoarea Castanelor, deoarece în această zonă, acest Castanul comestibil (”nobil”) crește fără probleme (localnicii îi mai spun ”castanul bun”, ”castanul dulce”, ”aghistin” sau ”ghistin”). Castanul nobil aparține familiei Fagaceae și este cultivat în Europa, Asia și America de Nord, într-un climat subtropical cald, fiind cultivat încă de pe vremea Romei antice. Acest copac este un pic diferit decât castanul obișnuit, având o altă formă a frunzelor (este pețiolată cum ar fi o mână cu mai multe ”degete”) și fructelor, are o coroană largă, rotundă, ce poate ajunge până la 30 de metri în înălțime, iar  la maturitate ajunge la 2 metri în diametru. Poate ajunge la o vârstă de până la 600 de ani. Datorită rezistenței sale, lemnul castanului este folosit la confecționarea de mobilă.
Florile sunt albe, cu macule galbene sau roz, grupate în raceme erecte piramidale cu o lungime de până la 30cm, frumos mirositoare. Fructele sunt capsule sferice (de fapt, fructul său este o achenă) de culoare verde, prezentând la exterior ţepi mari, iar în interior 1-3 seminţe mari (castane), sferice sau turtite, brun-lucioase. Sub coaja fructului se găseşte miezul de culoare alb-gălbuie. 
O trăsătură distinctivă a castanelor este conținutul de grăsime mai mic comparativ cu nucile, migdalele, alunele de pădure și arahidele. Castanul conține 50% apă, până la 40% amidon, 15% monozaharide și dizaharide, aproximativ ​​6% proteine, circa 2% grăsimi. În compoziția castanelor mai regăsim minerale, foarte mult potasiu (K), calciu (Ca) magneziu (Mg) și zinc (Zn), fibre, vitaminele A, C, K, PP și vitaminele din grupa B etc.
De altfel, înainte de introducerea cartofului în Europa, castanele constituiau hrana de bază a populaţiei din unele provincii ale Spaniei, Italiei și sudul Franţei. Vă recomand să evitați consumul castanelor crude, din cauza conținutului ridicat de taninuri. Mai bine le consumați sub formă de piureuri, prăjite, coapte sau ca garnituri la diverse preparate culinare, creme sau umpluturi. Spre deosebire de alte produse prelucrate termic, piureul de castane păstrează în mare măsură vitaminele fructului proaspăt. Ca piure, castanele sunt excelente pentru dispeptici, convalescenți și bătrâni.
Înainte de Crăciun, în multe orașe vest-europene, puteți simți cum plutește un miros parfumat de castane prăjite ce vine de la grătarele încinse răspândite pe străzile centrale sau în piețe și să vedeți modul în care acestea sunt coapte și servite localnicilor, pentru a se bucura de gustul lor rafinat. Toate părțile castanului, ca și plantă, conțin substanțe folositoare. Castanele conțin substanțe biologic active, flavonoide, pectine, ulei, amidon, taninuri.



În afară de gustul lor, castanele sunt benefice sănătății umane. Datorită procentului ridicat de magneziu, castanele sunt un remediu împotriva stării de depresie și este un bun echilibrant psihic. Au efect energetic, antianemic, remineralizant, antiseptic al tubului digestiv, stimulator al digestiei, tonic muscular, nervos și venos. Sunt indicate și în astenii fizice și intelectuale, anemii, enterite, enterocolite, dizenterie, hemoroizi, varice, etc. Mai sunt recomandate și pentru cei ce au probleme cu hipertensiune arterială, ateroscleroză, boli de inima și a vasele de sânge, pentru tratamentul și prevenirea trombozei și emboliei. Medicina populară recomandă consumul castanelor pentru tratamentul reumatismului și a bolilor de ficat (foarte bun pentru detoxifierea lui) și cel mai important - pentru tratamentul venelor varicoase, ulcere de picioare, tromboflebită, unele boli ginecologice asociate cu stagnarea sângelui în pelvis, hemoroizi (așa cum am mai spus). Este bine ca persoanele ce suferă de diabet să consume zilnic, pe o perioadă de 3 săptămâni câte 100g de castane coapte sau prăjite, conținutul lor de fibre fiind benefic la reglarea glicemiei.

În schimb, piureul de castane pe care îl  găsim în comerț, este contraindicat diabeticilor deoarece conține zahăr!!!

Un alt beneficiu al consumului de castane este lipsa caloriilor. Spre deosebire de migdale care la 50g conțin 300 de calorii, castanele conțin doar 125 de calorii.
Castanele decojite, uscate şi măcinate sunt cunoscute și sub formă de făină de castane. Această făină ascunde nebănuite calităţi vindecătoare, prezentând proprietăţi antiinflamatoare, vasodilatatoare, flebotonice, antiedematoase, anticoagulante şi fluidizante sanguin, decongestive, hemostatice şi antiexudative venoase. Aceste proprietăţi sunt datorate, în principal, conţinutului de escină, cumarine şi flavonoide, ce acţionează cu efecte directe în afecţiuni venoase şi la întărirea pereţilor vaselor capilare fragile.
Făina de castane, care are o culoare galben-roșiatică, se utilizeaza pentru fabricarea alcoolului, la prepararea halvalei, a ciocolatei, a unor prăjituri și bomboane, chiar și a pâinii (în amestec cu făina de grâu). Făina de castane conține circa 7% proteine, 3% grăsimi, 83% substanțe hidrocarbonate, 4% celuloză și 2,7% substanțe minerale, fiind foarte apropiată ca valoare nutritivă de făina de grâu, de orez sau de orz. Din castanele prăjite și măcinate se prepară un surogat de cafea apreciat de consumatori. Făina de castane o putem găsi și în România, mai ales în magazinele naturiste și în cele on line.
Castanul porcesc are de asemenea unele proprietăți de vindecare. Dar asta nu ne interesează pe noi, pentru că... nu e comestibil!
Se mai pot spune multe, dar deocamdată e deajuns!  *:D big grin
Va urma...!  *:x lovestruck


Un comentariu:

Îmi pare rău, dar nu mai admit Anonimat la comentarii, pentru că sunt asaltat de reclame pentru site-uri pentru bărbați, nu despre conținutul blogului!
Vă mulțumesc pentru înțelegere!