CASTANE

Toată lumea cunoaște expresia ”A scoate castenele din foc (cu mâna altuia)”! Și știm că această
expresie înseamnă ”o situație în care punem pe altcineva să întreprindă o
acțiune primejdioasă, pentru interesele noastre personale” sau ”a fugi de răspundere,
lăsând munca pe seama altuia”. Nu știu cât de mult o folosiți, dar sunt convins
că puțini cunosc despre beneficiile castanei și despre ea în general! Așa că
astăzi, în mod poate paradoxal pentru mulți din voi, o să vă vorbesc despre
ele. Căci sunt și ele niște semințe!
Există două tipuri complet diferite de castan – așa numitul Castan porcesc (Aesculus hippocastanum) cel mai cunoscut la noi (în Ploiești există
un superb bulevard, plin cu castani de acest fel) și Castan nobil (Castanea sativa
Mille).
O trăsătură distinctivă a castanelor este conținutul de
grăsime mai mic comparativ cu nucile, migdalele, alunele de pădure și arahidele.
Castanul conține 50% apă, până la 40% amidon, 15% monozaharide și dizaharide, aproximativ
6% proteine, circa 2% grăsimi. În compoziția castanelor mai regăsim minerale,
foarte mult potasiu (K), calciu (Ca) magneziu (Mg) și zinc (Zn), fibre,
vitaminele A, C, K, PP și vitaminele din grupa B etc.
Acesta din urmă are fructele comestibile. În Franța, există
chiar și un festival dedicat castanilor, deoarece este considerat produsul
național al Franței. De câțiva ani și în România, mai exact în județul
Maramureș, la Baia Mare, acolo unde este cultivat, oamenii se bucură de Sărbătoarea
Castanelor, deoarece în această zonă, acest Castanul comestibil (”nobil”)
crește fără probleme (localnicii îi mai spun ”castanul bun”, ”castanul dulce”,
”aghistin” sau ”ghistin”). Castanul nobil aparține familiei Fagaceae și este
cultivat în Europa, Asia și America de Nord, într-un climat subtropical cald,
fiind cultivat încă de pe vremea Romei antice. Acest copac este un pic diferit
decât castanul obișnuit, având o altă formă a frunzelor (este pețiolată cum ar
fi o mână cu mai multe ”degete”) și fructelor, are o coroană largă, rotundă, ce
poate ajunge până la 30 de metri în înălțime, iar la maturitate ajunge la 2 metri în diametru.
Poate ajunge la o vârstă de până la 600 de ani. Datorită rezistenței sale,
lemnul castanului este folosit la confecționarea de mobilă.
Florile sunt albe, cu macule galbene sau roz, grupate în
raceme erecte piramidale cu o lungime de până la 30cm, frumos mirositoare. Fructele
sunt capsule sferice (de fapt, fructul său este o achenă) de culoare verde,
prezentând la exterior ţepi mari, iar în interior 1-3 seminţe mari (castane),
sferice sau turtite, brun-lucioase. Sub coaja fructului se găseşte miezul de
culoare alb-gălbuie.
De altfel, înainte de introducerea cartofului în Europa,
castanele constituiau hrana de bază a populaţiei din unele provincii ale
Spaniei, Italiei și sudul Franţei. Vă recomand să evitați consumul castanelor
crude, din cauza conținutului ridicat de taninuri. Mai bine le consumați sub
formă de piureuri, prăjite, coapte sau ca garnituri la diverse preparate culinare, creme sau
umpluturi. Spre deosebire de alte produse prelucrate termic, piureul de castane păstrează în mare
măsură vitaminele fructului proaspăt. Ca piure, castanele sunt excelente pentru
dispeptici, convalescenți
și bătrâni.
Înainte de Crăciun, în multe orașe vest-europene, puteți simți
cum plutește un miros parfumat de castane prăjite ce vine de la grătarele
încinse răspândite pe străzile centrale sau în piețe și să vedeți modul în care
acestea sunt coapte și servite localnicilor, pentru a se bucura de gustul lor
rafinat. Toate părțile castanului, ca și plantă, conțin substanțe folositoare.
Castanele conțin substanțe biologic active, flavonoide,
pectine, ulei, amidon, taninuri.


În afară de gustul
lor, castanele sunt benefice sănătății umane. Datorită procentului ridicat de
magneziu, castanele sunt un remediu împotriva stării de
depresie și este un bun echilibrant psihic.
Au efect energetic, antianemic,
remineralizant, antiseptic
al tubului digestiv, stimulator al digestiei,
tonic muscular, nervos și venos. Sunt indicate și
în astenii fizice și intelectuale, anemii, enterite, enterocolite, dizenterie,
hemoroizi, varice,
etc. Mai sunt recomandate și pentru cei ce au probleme cu hipertensiune arterială, ateroscleroză,
boli de inima și a vasele de sânge, pentru
tratamentul și prevenirea trombozei și emboliei. Medicina populară recomandă consumul castanelor
pentru tratamentul reumatismului și a bolilor de ficat (foarte bun pentru detoxifierea lui) și
cel mai important - pentru tratamentul venelor
varicoase, ulcere de picioare, tromboflebită, unele boli
ginecologice asociate cu stagnarea sângelui în pelvis, hemoroizi (așa cum am mai spus). Este bine ca
persoanele ce suferă de diabet să consume
zilnic, pe o perioadă de 3 săptămâni câte 100g de castane coapte sau prăjite,
conținutul lor de fibre fiind benefic la reglarea glicemiei.
În schimb, piureul
de castane pe care îl găsim în
comerț, este contraindicat diabeticilor deoarece conține zahăr!!!
Un alt beneficiu al consumului de castane este lipsa
caloriilor. Spre deosebire de migdale care la 50g conțin 300 de calorii,
castanele conțin doar 125 de calorii.
Castanele decojite, uscate şi măcinate sunt cunoscute și sub
formă de făină de castane. Această
făină ascunde nebănuite calităţi vindecătoare, prezentând proprietăţi antiinflamatoare, vasodilatatoare,
flebotonice, antiedematoase,
anticoagulante şi fluidizante
sanguin, decongestive, hemostatice şi antiexudative
venoase. Aceste proprietăţi sunt datorate, în principal, conţinutului de
escină, cumarine şi flavonoide,
ce acţionează cu efecte directe în afecţiuni venoase şi
la întărirea pereţilor vaselor capilare fragile.
Făina de castane,
care are o culoare galben-roșiatică, se utilizeaza pentru fabricarea
alcoolului, la prepararea halvalei, a ciocolatei, a unor prăjituri și bomboane,
chiar și a pâinii (în amestec cu făina de grâu). Făina de castane conține circa
7% proteine, 3% grăsimi, 83% substanțe hidrocarbonate, 4% celuloză și 2,7%
substanțe minerale, fiind foarte apropiată ca valoare nutritivă de făina de grâu,
de orez sau de orz. Din castanele prăjite și măcinate se prepară un surogat de
cafea apreciat de consumatori. Făina de castane o putem găsi și în România, mai
ales în magazinele naturiste și în cele on line.
Interesant,multumesc!
RăspundețiȘtergere