Cramă Lacerta, templul vinului de pe Dealul Mare
Avem dealuri acoperite cu vii, vin de calitate, crame noi. Mai nou, şi turişti veniţi din toată lumea se bucură de vinurile noastre.
Miroase a lemn de stejar şi a vin, o mireasma îmbietoare. Totul este aşezat că într-o famacie, că într-o expoziţie, într-un templu al vinului. O construcţie gândită de arhitecţi din Tirol, o combinaţie între lemn şi sticlă. Iar oamenii vin aici să vadă, dar mai ales să guste.
După cum arată construcţia şi când te uiţi la viile aliniate nemţeşte pe dealuri, ai zice că nu eşti în România. Dar suntem repede aduşi cu picioarele pe pământ.
Mihai Baniţă este oenolog, ghid şi unul dintre acționarii Cramei Lacerta. Împreună cu 4 austrieci, în 2002 s-au apucat de treabă pe dealurile din apropierea localităţii Finţeşti, în podgoria Dealul Mare. În locul construcţiilor fostului IAS au apărut altele moderne, ultimul răcnet în materie de arhitectură. O investiţie de aproape 9 milioane de euro, din care jumătate din fonduri europene. Au scos via veche şi au replantat 80 de hectare, iar acum fac vin şi enoturism.
Avem dealuri acoperite cu vii, vin de calitate, crame noi. Mai nou, şi turişti veniţi din toată lumea se bucură de vinurile noastre.
Miroase a lemn de stejar şi a vin, o mireasma îmbietoare. Totul este aşezat că într-o famacie, că într-o expoziţie, într-un templu al vinului. O construcţie gândită de arhitecţi din Tirol, o combinaţie între lemn şi sticlă. Iar oamenii vin aici să vadă, dar mai ales să guste.
După cum arată construcţia şi când te uiţi la viile aliniate nemţeşte pe dealuri, ai zice că nu eşti în România. Dar suntem repede aduşi cu picioarele pe pământ.
Mihai Baniţă este oenolog, ghid şi unul dintre acționarii Cramei Lacerta. Împreună cu 4 austrieci, în 2002 s-au apucat de treabă pe dealurile din apropierea localităţii Finţeşti, în podgoria Dealul Mare. În locul construcţiilor fostului IAS au apărut altele moderne, ultimul răcnet în materie de arhitectură. O investiţie de aproape 9 milioane de euro, din care jumătate din fonduri europene. Au scos via veche şi au replantat 80 de hectare, iar acum fac vin şi enoturism.
