Scrumbia de Dunăre - un miracol culinar

Câteva Generalități, bine de știut!

Scrumbia (Alosa Pontica) este un pește migrator răspândită în Marea Neagră. Apare mereu în bancuri mari în zonele litoralului românesc. De asemenea, populează și apele lacurilor Sinoe și Razelm.

În perioada de reproducere – în lunile Aprilie – Mai, timp de o lună și jumătate maxim două, obișnuiește să migreze în apele Dunării.

Secretul acestui miraculos pește, Scrumbia de Dunăre, constă în schimbarea metabolismului din momentul intrării în Dunăre (de la apă sărată la apă dulce) pentru reproducție și până la revenirea ei în Marea Neagră.

Perioada de migrație este în luna Martie, atunci cârduri mari de scrumbii se adună și urcă sute de km pe Dunăre. Reproducerea se realizeaza abia în luna mai, când sunt depuse 10.000-180.000 de icre de către femele. Icrele lăsate libere sunt purtate de curenți spre gurile de vărsare ale Dunării, timp în care eclozează.

Se pare ca același proces de inversare a metabolismului se petrece și în organismul uman prin consumarea în exclusivitate a acestui aliment-dietetic, pe perioada unei cure, rezultatele testului pe oameni, fiind incredibile, uluitoare chiar.

Scrumbia de Dunăre, este cel mai gras peşte din lume, la nivelul ei de mărime, dar grăsimea ei, formată din acizi grași polinesaturați, ajutată de amestecul de uleiuri naturale obținute în exclusivitate prin presare la rece, fac ca, într-o singură cură de 20 zile, vasele de sânge să fie curățate aproape integral de grăsimile care se depun pe pereții lor după mâncarea de zi cu zi. 

Fenomenul este invers la om: în loc să se depună grăsimile pe pereții vaselor de sânge, acestea sunt curățate de aceste grăsimi care se află în compoziția scumbiei.

Delicioasa scrumbie se gătește în România în două moduri clasice: la grătar și la cuptor. O altă abordare a pregătiri acestui pește, este marinarea. Mai mult specifică zonei culinare rusești. Am pregătiți astfel de preparate cu scrumbia marinată și vă asigura că sunt delicioase.

Se mai gasești prin piețele noastre și scrumbia afumată.

De 1 Mai (muncitoresc - cum se zice) am făcut scrumbii la grătar, pe miriștea de la Breaza! Desigur, pe post de mici! Dar nu se compară una cu alta! Preferăm scrumbia adevărată și gustoasă!

Ingrediente:

Pentru că, o scrumbie măricică este îndeajuns pentru o persoană, iar noi am fost nici mai mult nici mai puțin de 8, se subânțelege că am cumpărat...

* 8 scrumbii proaspete, curățate de solzi, intestine și urechi

* 2-4 lămâi pentru decor dar și pentru zeama care va aroma peștele în timpul și după prăjire

* 4 cm de ghimbir feliat subțire pentru ”împănare” prin tăieturile făcute în carnea peștelui (pentru cine dorește o aromă mai citrică și puțin iute)

* sate și piper după gust

Preparare:

Scrumbia se spală bine după curățare. Cu un cuțit ascuțit, crestăm scrumbia sub un unghi de 45°C pe ambele părți, pentru a se pătrunde mai bine și pentru a mai scoate din grăsimea acestui pește. Asezonăm cu sare și piper, pentru că sarea o să scoată apa din carnea scrumbiei și stând pe jar, o facem să ”fiarbă” în suc propriu, fără să o uscăm. Carnea devine forte fragedă și suculentă.

Pe grătarul încins, prăjim peștele bine pe ambele părți. Stropim cu zeamă de lămâie din abundență.

Să nu uitați să păstrați lămâie și pentru montarea în farfurie...!

Scrumbia o puteți savura ori simplă, ori cu o garnitură de cartofi natur sau orez cu ciuperci.

Scrumbie la grătar ... Done!

POFTĂ BUNĂ!

PREPARAT GARANTAT DE: