2(doi) ani de bloggăreală!

Azi se împlinesc 2 ani de când am pus bazele acestui blog! Deci LA MULȚI ANI... Icre Negre!

Cum a început totul? Simplu!
Am intrat în supercunoscuta ”aplicație gratuită” a lui Google, blogspot.com și am început să butonez!
Am dat un nume, o parolă, un aspect și o primă setare a elementelor!
Și așa s-a născut blogul meu Icre Negre, în formatul http://icrenegre.blogspot.com (azi e accesibil tastând simplu www.icre-negre.ro).
Și a apărut și o primă postare, timidă, fără multe briz-brizuri, cu poze mici, fără cine știe ce personalitate! Am postat astfel ”Porc cu urechi de lemn în sos de stridii”. 

Și sunt și acum mândru de prima mea postare pe blog!

Apoi, ușor ușor, cu ajutorul pozelor care le aveam deja făcute pentru diverse preparate care le-am  pregătit în timp, am început să umplu spațiul gol și rece al blogului. 
Și uite așa, postare după postare, acest blog al pasiunii mele a început să prindă viață și căldură!
Nu era pe vreamea aia Facebook-ul care să ne mai arunce spre lume rețetele preparate. 
Apelam pe la prieteni cu bloguri să mă facă cunoscut și pe mine prin ițele încurcate și pline de capcane ale internetului.

Apoi am început să mă documentez mai aprig decât până acunci, să studiez mai abitir fotografia digitală, să mă exprim mai elevat (nu academic!), ca să vă fac pe voi, să-mi accesați ușor ușor blogul cu scrierile mele non-profesionale, pentru că nu sunt un absolvent al Facultății de Jurnalism!

Fără să mă implic prea tare în dezvoltarea blogului, am tot publicat preparate, care, așa cum am spus de multe ori, le consideram necesare românului pentru a cunoaște și alte Culturi Culinare ale Mapamondului.

Că eram și sunt încă, supărat că noi românii știm doar câteva chestii: mici, ceafă de porc, cârnați (de oaie, proaspeți, oltenești sau de Pleșcoi) la grătar și o ciorbă de burtă cu ardei iute și mujdei de usturoi, sunt inevitabil cerințele oricărui român care intră într-un restaurant!
Nu zic că e rău, căci și eu când sunt în compania unor prieteni.... tot asta comand, ca să fiu în rând cu ei! Că ăsta-i românul, n-ai ce face și nu vreau să-i supăr!

Așa că, acest blog, ar vrea să le deschidă mintea românilor pentru alte preparate culinare! Nu e păcat să nu știm ce și cum se mănâncă pe lumea asta?

---

Și timpul a trecut, nemilos ca la fiecare!
Mi-am dat seama, că regurile jocului se schimbă. Pentru că tehnologia acestei lumi se schimbă. Și odată cu ea, ne schimbăm și noi.
Am dat o altă imagine blogului, am impulsionat formatul pozelor și prezentarea, am diversificat postarile!
Și toate astea, cred că mi-au adus atunci câteva premii care m-au bucurat enorm, mai ales cele de la BLOGourmet, pe care cred că le știți deja!

Și ce mai pot spune despre blogul meu? Acum la aniversarea de 2 anișori?
Că trebuie să mă zbat zilnic să-l fac cât mai atractiv pentru voi, cititorii mei, mai incitant și mai interesant! Și asta voi face mereu!
Vă mulțumesc pentru tot ce faceți pentru acest blog, pentru comentariile care mă fac fericit de fiecare dată când le citesc, pentru sugestiile voastre, în general pentru TOT!
Nu vă pot oferi o felie de tort (cum fac alții) pentru că, din păcate, nu pot face deserturi (din cauza diabetului meu), dar vă ofer o felie din inima mea!