Despre alune, nuci si ... despre noi (12)

MUGURII DE PIN

Mugurii de pin, așa cum sunt cunoscuți ca denumire pe piață, sunt de fapt semințele conurilor de pin, a arbustului cu același nume: pin (cedru). N-ar trebui să confundăm aceste semințe cu ”mugurii de brad”, care de fapt sunt chiar niște muguri, verzi, ce apar primăvara în vârful ramurilor de brad, din care se produce un sirop, de altfel foarte bun și aromat. Chiar dacă toate referirile mele în acest articol, vor fi despre ”semințele” conului de pin, voi folosi numele general uzual al acestor semințe, și anume muguri(i) de pin.

Citeste mai departe...!

Despre alune, nuci si ... despre noi (11)

CASTANE

Toată lumea cunoaște expresia ”A scoate castenele din foc (cu mâna altuia)”! Și știm că această expresie înseamnă ”o situație în care punem pe altcineva să întreprindă o acțiune primejdioasă, pentru interesele noastre personale” sau ”a fugi de răspundere, lăsând munca pe seama altuia”. Nu știu cât de mult o folosiți, dar sunt convins că puțini cunosc despre beneficiile castanei și despre ea în general! Așa că astăzi, în mod poate paradoxal pentru mulți din voi, o să vă vorbesc despre ele. Căci sunt și ele niște semințe!

Citeste mai departe...!

Despre alune, nuci si ... despre noi (10)

NUCȘOARA

Până acum, am tot vorbit de alune și nuci, produse pe care le luăm așa, la pungă sau în cutii pur și simplu și le ronțăim împreună cu prietenii (sau nu) tolăniți în fotolii moi și confortabile, în fața televizorului și desigur... obligatoriu cu o sticlă de bere rece în față! Dar aici, nu e vorba de o nucă pur și simplu! E o nucă condiment! Altceva decât am scris până acum! Nu o mâncăm ca pe semințe...! Practic prin această postare, cu o nucă atipică, încerc să duc vorba spre o altă zonă. Și v-ați dat seama că vorbesc de zona semințelor! Foarte importantă și aceasta pentru sănătatea organismului nostru! Dar hai să revenim la nuca noastră care azi se numește nucșoară!
Cred că foarte mulți dintre noi, văd în nucșoară, doar un condiment cu o aromă ce nu se mai regăsește niciunde și cu un gust aparte, dar nimeni nu vede în ea și un narcotic. Dar ce știm noi despre nucșoară? Acestă nucă alungită de mărimea unei măsline, este sămânța unui arbore veșnic verde, de 10-20m înălțime, originar din zona Insulelor Moluce (cunoscute și ca „Insulele Mirodeniilor”, o grupă de insule ce aparțin de Indonezia, situate între Sulawesi și Noua Guinee), India și zona tropicală a Braziliei. În total există 100-120 de specii de nucșoară. Arborele înflorește pe tot parcursul anului. Florile sunt mici, în formă de clopoțel și au culoare galbenă. Fructele ce apar în urma polenizării florilor sunt de dimensiunea unei caise, în interiorul căruia este nuca de nucșoară. Pe parcursul anului, un singur copac poate produce aproximativ 3.000-10.000 de fructe.

Citeste mai departe...!

Despre alune, nuci si ... despre noi (9)

NUCA DE MACADAMIA

Numele acestei nuci a fost dat de botanistul australian Muller, care a numit-o așa în cinstea și în onoarea unui prieten - John Mc Adam. Patria acestui nuci este desigur Australia. Australienii spun că aceste nuci sunt sacre, deoarece ele au fost mult timp folosite pentru diferite tratamente. Acum se mai cultivă și în Indonezia, Noua Zeelandă și Hawai. Sunt printre cele mai scumpe nuci, deoarece acestea sunt dificil de recoltat și de preparat. Despre gustul nucii de macadamia se poate spune că seamănă cu gustul de alună de pădure, dar mai subtil și delicat.

Citeste mai departe...!

Despre alune, nuci si ... despre noi (8)

ARAHIDE

Cine nu cunoaște, cine n-a gustat, cine n-a văzut vreodată o arahidă (sau mai multe)? Fie ea în coaja ei de origine sau prăjită și pusă în pungă sau în cutii metalice (ambalaje alimentare) sau învelită cu ciocolată, pusă pe prăjituri, înghețate sau torturi etc., etc. Așa că, chiar dacă le cunoaștem (vizual și gustativ) așa de bine, că tare-s bune la o petrecere cu bere sau chiar și o nuntă, hai să vă povestesc și ce beneficii mai ales în sănătate, ne poate aduce un consum normal de nelipsitele și gustoasele noastre ”alune” (pentru că în limbajul nostru de zi cu zi, nu prea am auzit să folosim denumirea normală a lor: arahide!).

Citeste mai departe...!

Despre alune, nuci ... si despre noi (7)

NUCA PECAN

Ce este nuca Pecan, din păcate nu știu toți români. Cu toate că această nucă este folosită pe scară largă în gastronomia altor popoare, mai ales în vastul domeniu al deserturilor. Această nucă este o rudă apropiată a nucii grecești (nuca noastră cea de toate zilele, acea nucă pe care o știm cu toții). Nucul Pecan este un arbore foios din zona Americi de Nord, unde se cultivă în mod tradițional. Pecan crește în America de Nord, peste tot în parcuri și grădinile de la Marile Lacuri din Golful Mexic.

”Pecan” este un cuvânt ce aparține dialectului tribului Algonquian ce ocupau zona actuală a Quebec-ului și se poate traduce prin ”sâmbure ce se sparge cu o piatră”.

Citeste mai departe...!

Despre alune, nuci ... si despre noi (6)

NUCA DE BRAZILIA

Nucile de Brazilia nu prea le găseam pe rafturile magazinelor până acum câțiva ani. Dar nici nu știam prea multe despre ele. Și poate încă nu știm. Așa că, e bine să citiți cu interes și acest articol!

Arborii care produc nucile braziliene, sunt unii dintre cei mai înalți și mai longevivi din pădurile amazoniene. Pot ajunge până la o înălțime 50 de metri, la un diametru de 1-2m și pot ajunge până la o vârstă de aproximatriv 1.000 (o mie) de ani! Fiecare arbore matur produce cam 300 de fructe anual. Fructul îmbrăcat în coajă seamănă cu nuca de cocos și poate ajunge până la 2,5 kg. Fiecare fruct conține 10-25 de semințe de aproximativ 5-6cm lungime, cele care constituie întra-devăr nucile de Brazilia.  Florile lor sunt deosebit de frumoase, de o culoare roșie aprinsă.

Citeste mai departe...!

Despre alune, nuci si ... despre noi (5)

MIGDALE

Migdalele fac parte din grupa nuciferelor, care formează un fruct uscat, de la care consumăm sămânța bogată în uleiuri și substanțe proteice precum nuca, alunul, fisticul. În schimb în alte clasificări din botanică, migdalele sunt clasificate ca fructe care fac parte din familia fructelor pietroase. Fructele care fac parte din această familie sunt piersicile, prunele, nectarinele, caisele, precum şi cireşele. Dimensiunea și forma sâmburelui de migdală e asemănătoare cu a sâmburelui de piersică. Migdalii cresc până la 4-9 metri, înfloresc înainte de apariția primelor frunze, precum piersicul, cireșul sau prunul, au flori albe sau flori de de o culoare roz-pal, fără codițe. Tocmai după aceste flori se pot deosebi cele două tipuri de migdale: dulci și amare.

Citeste mai departe...!

Despre alune, nuci si ... despre noi (4)

NUCA

Mă întreb, cine nu cunoaște nuca? Nuca noastră românească cea de toate zilele? Nuca pe care și nevestele noastre, mamele noastre, bunicile noastre, străbunicile noastre l-au folosit pentru a ne încânta în primul rând cu minunatele prăjituri, cozonaci, măcinici, baclava și torturi delicioase. Cine nu a mâncat măcar odată în viața lui, delicioasa dulceață de nuci verzi? Cine nu a bătut nucul din bătătură sau pe cel de pe marginea drumului, ca să culeagă acele ”fructe” verzi, pe care le curăța de coajă cu mâna, până când mâinile ne deveneau negre-maronii și pe care apoi cu greu le mai curățam? Există un astfel de om? Sper că nu!

Sau cine nu a auzit (că poate de văzut – nu a văzut) mobila de lux care se face din lemnul de nuc? Un lemn nobil și de o calitate extraordinară, foarte apreciat peste tot în lume!

Dar hai să revenim la nucile noastre...! Pentru că avem foarte multe de spus. Poate chiar nici nu o să le putem spune pe toate, dar încercăm!

Citeste mai departe...!

Ciuperci Shimeji - o reteta simpla si eficienta...

Poate că ieri, când am cumpărat ciupercile și am citit despre ele, că se pot găti doar prin fierbere, pentru ai scoate gustul amar pe care-l au, am avut un pic de teamă că am ratat o ocazie unică de a gusta din farmecul acestor ciuperci japoneze. Nu eram pregătit să fac o supă în stil asiatic. Chiar dacă asta mi-ar fi plăcut, pentru că sunt supe deosebit de gustoase și aromate. Dar pur și simplu nu aveam toate ingredientele. Așa că astăzi m-am hotărât să prăjesc în unt aceste ciuperci, foarte fragile dealtfel.
Am luat ciupercile, unt, lămâie, sos de soia și piper. Am pus o tigaie pe foc normal, am topoit untul, după care am pus ciupercile la călit. Focul aproape că l-am dat la minim, pentru că ciupercile sunt foarte mici, subțiri și prin asta am făcut posibil să nu le ard. Din păcate, am observat peste puțin timp că untul nu a fost suficient, așa că am mai pus o ”felie”. În fotografie, tocmai am surprins momentul cum felia de unt adăugată suplimentar în tigaie începe să se topească. Ciupercile au fost în permanență amestecate în untul topit și ușor încins, la foc mic, tocmai ca să le favorizez o prăjirea ușoară, doar puțin de tot rumenite. După 5 minute, am pus ½ de linguriță de sos de soia, am închis focul, am asezonat cu piper după gust, apoi le-am stropit cu zeama de la ¼ de lămâie.
Au ieșit foarte gustoase, fără nici o urmă de amăreală, crocante în exterior dar cremoase în interior. Deci e o metodă bună de a le prepara ca o garnitură pentru un alt preparat gătit.
Aș recomanda acest fel de pregătire a ciupercilor Shimeji, dacă nu se dorește prepararea unei supe asiatice cu ele.

Cu toate că, data viitoare sigur o să fac și o supă stil Thai cu noodles și creveți....! Dar până atunci, vă doresc...

POFTĂ BUNĂ!

PREPARAT GARANTAT DE:

Ciupercile Shimeji

Azi am fost la cumpărături. La LIDL, că-mi place ce au și au destule (marfă bună, de calitate, adusă din Germania, Cehia, Polonia etc)... Și cum eram eu cu ochii-n patru la toate cele, am remarcat ceva ce nu mai văzusem până atunci în magazin. O cutie mică, neagră, plină cu niște ciupercuțe mici mici, de trei culori. Pe eticheta, scria negru pe alb: Ciuperci Shimeji.
Sincer, habar n-am avut că există astfel de ciuperci. Știu că la noi e greu să implementezi noutăți din lumea largă. Sau să aduci ceva ce există dar alt soi sau rasă, e mare problemă cu vânzarea lor. Pentru că noi ne-am obișnuit doar cu ale noastre, nu ne interesează și altele. Pe lumea asta sunt mii de specii de ciuperci comestibile, dar noi avem doar Champinon și Pleurotus (în gama ciuperci ”proaspete”), căci la categoria ”uscate” sau ”murate”, găsim ceva-ceva în plus. Așa că, m-am bucurat la acest ghemotoc de mărimea unui pumn, de ciuperci japoneze (pentru că țara lor de origine, conform Wikipedia, este în estul Asiei - Japonia).

Citeste mai departe...!

Campionatul de Gatit in Aer Liber - Iasi 2013

Peste 30 de zile (adică pe 30 și 31 Martie 2013) începe la Iași, Prima Etapă pe acest an a celui mai îndrăgit Campionat de Gastronomie din România:

CAMPIONATUL DE GĂTIT ÎN AER LIBER

Sunteți bine veniți la un show de excepție! Mega show-ul MASTERS OF FLAMES! Dacă NU veniți, nici nu știți ce pierdeți   !!!
Din păcate, eu nu o să pot participa, deoarece în aceeași perioadă am de susținut niște examene! Dacă n-am fost cuminte și am mâncat creta când eram mic...!