TOP 10 - cele mai nocive mezeluri din magazinele noastre

Agitație maximă prin magazine în această perioadă a anului. Toată lumea aleargă după ultimele cumpărături înainte de  a începe Petrecerea Sfârșitului de an, mai ales că prin hotărârea Guvernului, s-au dat zile libere, ca să avem 12 zile de petrecut la maxim (de la Crăciun până dincolo de Revelion cu vreo 6 zile), cu merindele tradiționale a sărbătorilor românești, țuică fiartă, vin alb-auriu, roze sau roșu și multă, multă veselie!

Așa că, m-am înarmat cu o grămadă de sacoșe și am plecat în piață. Pentru că acolo, am ca furnizor statornic de la care mă aprovizionez periodic - un vechi producător de preparate tradiționale, făcute de familia lui în gospodăria din Moeciu-Bran, zonă cu rezonanță puternică în domeniul preparatelor de porc și oaie ce le fac țăranii zonei (cârnați cruzi și afumați, mușchiuleț de porc afumat, cotlet de porc crud-afumat, pastramă de berbec și porc, șorici, tobă, lebăr, caltaboș, jumări, brânză de oaie, brânză de burduf, caș, cașcavea, etc etc).

Pentru că nu toată lumea are posibilități să aibe rude sau prieteni pe la țară, unde să poată crește porcul pentru a fi sacrificat și preparat în casă, fără adausuri suspecte sau cu carne MDM. Pentru cei ce nu știu ce-i carnea MDM, precizez că este o carne dezosată mecanic (din limba engleză: Mechanically Deboned Meat) care este un ingredient din categoria resturilor care au rămas pe carcase, ghiare, oase măcinate, grăsimi, etc, carne ce este folosită foarte mult și des de procesatorii mari pentru preparate de tip mezeluri.

"În țările civilizate, MDM nu este folosit decât la conservele pentru câini și pisici, deoarece este un subprodus care nu este nici măcar proteic, cu efecte nocive asupra sănătății", explica prof. Mencinicopschi. ”MDM-ul conține, pe lângă resturi de carne și resturi de piele, tendoane, chiar și oase. În cantitate prea mare, MDM poate perturba echilibrul dintre calciu și fosfor al organismului, deoarece are în compoziție un exces de fosfor", susține specialistul în chimie alimentară. ”Pentru a vă da seama dacă mezelul pe care-l cumpărați este de calitate, ar fi bine să căutați pe eticheta concentrația de nitriți și nitrați pe care îi conțin. Pe ambalaj, fie scrie nitrit sau nitrat de potasiu sau de sodiu, fie corespondentul în E. La nitritul de potasiu - E 249, de sodiu - E 250, iar la nitrații de sodium (E 251), de potasiu (E 252) – aceștia sunt produși posibil cancerigeni. În cazul în care concentrațiile de nitriți si nitrați sunt respectate, nu există pericole asupra sănătății. Pericolul apare doar atunci când se depășesc cantitățile admise. Din păcate însă, chiar dacă pe etichetă scrie că sunt respectate, acest lucru nu se întâmplă întotdeauna, mai ales în cazul firmelor care nu cântăresc exact cantitățile de substanțe introduse. Adaugarea de nitriți (folosiți pentru efectul lor inhibitor asupra dezvoltării bacteriilor producătoare de toxină botulinică) în alimente poate duce la formarea de cantități mici de substanțe cu potențial cancerigen”.

Și culmea culmilor, în Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii, MDM-ul este folosit în cantități foarte reduse, de regulă de ordinul câtorva procente. În plus, este interzisă congelarea și transportarea de la locul de producție spre alte locuri (este foarte perisabil, iar riscul pentru sănătatea consumatorilor este mare).

Specialiştii în nutriţie umană susţin că 14 porţii de mezeluri pe lună cresc cu 78% riscul apariţiei unei forme de boală pulmonară obstructivă cronică. Aceasta este una dintre primele cinci cauze de deces în ţările vestice, manifestându-se prin scăderea capacităţii organismului de a menţine o concentraţie normală de oxigen în sânge.
Acest lucru m-a determinat să nu mai cumpăr din magazine (adică de la marii producători naționali) aceste preparate. 

Iată un top, în care găsiţi cele mai nocive mezeluri, care le găsim pe rafturile din magazine.

1. Crenvurştii

Conţin în cea mai mare parte MDM, adică tocătură de oase, tendoane, pieliţe, grăsime (tot ce mai rămâne din carcasa de pasăre după ce se ia carnea), sunt pline de bacterii care ne pot îmbolnăvi grav. Salmonella, răspunzătoare de toxiinfecţii alimentare şi campilobacter, o bacterie care favorizează cancerul de stomac, stă la suprafaţa carcasei de pasăre, pe piele. În momentul în care carcasa este tocată, bacteriile se amestecă în toată masa produsului, care, chiar dacă mai este preparat termic, rămâne infectat până la consumul propriu-zis.

2. Salamurile

Conţin: 60% slănină şi şorici, 17% carne de calitate inferioară - adică ceea ce se poate prelucra din picioare, gât - mix de condimente - sare, boia, piper sau extract de condimente - aditivi care imită gusturile condimentelor, făină de soia 20%, antioxidanţi, colorant - carmin, glutamat de sodiu (E 261), nitriţi, nitraţi, pastă de usturoi, zahăr. Toate acestea se amestecă în malaxoare, apoi se ambalează în membrane artificiale (de plastic), se zvântă şi se afumă industrial într-o cameră unde, teoretic, ar trebui să stea cel puţin patru-cinci zile. În alte cazuri, se adaugă agent de afumare.

3. Cârnaţii

Conţin carne de porc 60%, cu slănină şi şorici, proteină vegetală din soia nemodificată genetic, apă 20%, sare, condimente şi arome naturale, stabilizatori (di-polifosfat de sodiu şi potasiu), antioxidanţi (acid ascorbic, izoascorbat de sodiu), nitrit de sodiu, potenţiator de gust (glutamat monosodic), zaharuri (lactoză, dextroză), colorant natural - carmin, conservanţi: nitrit de sodiu şi nitrat de potasiu. Nitritul de sodiu previne creşterea bacteriei ce cauzează botulismul, măreşte timpul de valabilitate al produsului, stabilizează culoarea roşie a cărnurilor procesate şi dă o aromă specifică.

4. Parizerul

Conţine 80% slănină şi şorici de porc, 10% carne de pasăre dezosată mecanic (în care intră oase măcinate), făină de soia, proteină vegetală, amidon, condimente - sare, usturoi, coriandru, boia de ardei, potenţiatori de gust, coloranţi (carmin). După amestecare, compoziţia se fierbe timp de 20 de minute în apă, la 75°C. Din cauza amidonului şi a fibrelor din soia, conferă starea de saţietate. În schimb, este greu de digerat. Carnea dezosată mecanic este pasta rezultată din dezosarea carcaselor de pasăre, care este prelucrată cu utilaje.

5. Şunca ţărănească

Conţine: 70% carne procesată mecanic (are în compoziţie slănină, urme de oase, şorici) - proteine din soia, toată gamă de antioxidanţi, colorant - carmin. Carnea se injectează cu o soluţie de saramură, apoi trece în malaxoare de trei ori. Prima malaxare se face la o oră după injectarea cu saramură, a două la 24 de ore după depozitarea la frig şi încă o data la 48 de ore după maturare. Apoi, compoziţia se pune în forme metalice care se ţin la un tratament termic de 75°C. După răcire, formele se ambalează în pungi de plastic, în vid.

6. Pastrama de porc

Conţine: carne dezosată de la pulpă, spată şi muşchiul de pe spate. Se tăie în şuviţe, se sărează, după care se trece printr-un sos condimentat cu praf de ceapă şi de usturoi, antioxidanţi, coloranţi, agenţi de afumare şi potenţiatori de gust. Carnea stă în sos timp de trei până la cinci zile, apoi se scoate şi se leagă cu sfoară. Se injectează cu o soluţie de saramură de 20-40%, apoi se ambalează în pungi de plastic, în vid. Afumarea se face cu fum lichid, care conţine cele mai cancerigene hidrocarburi - cele policiclice aromate.

7. Cotletul de porc

Conţine: cotlet de porc, un strat de slănină de 0,5-1 centimetri. Carnea, tăiată şuviţe, se injectează cu saramură 20%- 40%. Injectarea se face manual sau cu o maşină specială cu ac. Se pune apoi într-un sos condimentat cu usturoi, boia de ardei, piper şi coriandru, unde se lasă timp de mai multe ore. În sos se mai adaugă antioxidanţi, potenţiatori de gust. Se lasă şase zile la rece, apoi se afumă industrial.

8. Kaizerul 

Această specialitate este injectată cu soluţii care conţin sare, gelifianţi pentru reţinerea apei, coloranţi pentru aspectul de proaspăt, conservanţi, agenţi de întărire a gustului şi aromei.

9. Mezeluri afumate

Fumul creşte riscul apariţiei unor maladii cronice grave (ex. cancer).

10. Lebarwurst 

Conţine: carnea capului de porc în proporţie de 62%, slănină tare 7%, organe - inimă, rinichi, splină 15%, ficat 16%. Se adaugă supa rezultată la fierberea capului, mixul de condimente, ceapă fiartă, zahăr şi sare. În malaxor se adaugă aditivii - colorantul alimentar - carmin, antioxidanţi, amidon de cartofi. Compoziţia se ambalează în membrane sintetice şi se fierbe la 75°C. Un lebarwurst „tradiţional” trebuie să conţină mai puţin de şase grame de sare la 100 de grame de produs şi cel mult trei aditivi sintetici, iar termenul de valabilitate să nu depăşească zece zile. Un produs conservat îşi schimbă culoarea la deschiderea ambalajului.

Mai e ceva de spus?

Sursa unor informații de specialitate:

Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi – ”Noua ordine alimentară”