Mustarul de casa

Sunt convins că românii n-ar putea să savureze produsul lor tradițional, (pentru care chiar s-au luptat cu UE pentru a putea să-l omologheze după ce folosirea Bicarbonatului de Sodiu a fost interzis în alimentația europeană) fără muștar. Noroc că noi suntem în urma civilizației din Europa cu câțiva zeci de ani buni și i-am convins și pe comisarii europeni de asta, fapt pentru care ne-au lăsat să înfulecăm mici cu muștar, în următorii 50 de ani! Cu Muștarul Clasic!

Bine, glumesc!

Dar chiar așa… ar putea petrecăreții noștri să savureze mititeii fără muștar? Unii ar spune că da, cu ketchup, dar acela nu prea merge cu mici…! Trebuie să păstrăm simbolul bucătăriei românești nealterat! Pentru că asta ne reprezintă!

Chiar și la mine pe blog, simbolul micilor cu muștar și cartofi prăjiți e pus la categoria ”Rețete Românești”!

Dar oare știm să-l facem acasă? De ce întreb asta? Pentru că, eu servesc ”muștar rusesc” mai la toate preparatele care necesită folosirea acestui condiment. Iar atunci când îl ofer și altora să-l guste, le atrag atenția că este extreme de iute! Fapt pentru care sunt mereu dojenit că are ”prea mult hrean în el”!

Ei bine, NU! NU are hrean în compoziția lui! Dar nimeni nu mă crede! E prea iute, prea ”lacrimogen”, prea îți dă o măciucă în moalele capului și-ți face ochii ca de melc! Pe bune!

Așa că, m-am hotărât să-l prepar pentru voi, fără nici un fel de truc! Și asta pentru că folosesc ”praf de muștar” (”горчичный порошок” în limba rusă – vezi foto) pe care-l cumpăr de la rușii moldoveni ce vin în piața noastră numită ”Gorbaciov”.

Și pentru că sunt mai multe sortimente de muștar în toată lumea, pentru cei ce le place un muștar iute-tare, le recomand muștarul rusesc (горчица).

Dar hai să trecem la treabă, că nu-i greu de loc! Facem mai întâi o cantitate mica, ca după ce vă obișnuiți să treceți la ce cantități aveți nevoie, după preferințe.

Ingrediente:

Praf de muștar – 2 linguri

Ulei de floarea soarelui – după preferințe

Oțet de vin alb – după preferințe

Zahăr (pudră – ca să se dizolve mai repede)

Lămâie – zeama de la

Sare

Apă

Pregătire:

Într-un vas mai adânc, punem 2 linguri de praf de muștar. Turnăm puțin câte puțin apă peste el, amestecăm până obținem o pasta foarte consistentă.

O strângem în mijlocul vasului și turnăm foarte ușor apă, până când acoperim pasta de muștar complet.

Lăsăm așa, peste noapte.

A doua zi, scurgem apa din vas, amestecăm și omogenizâm bine pasta de muștar. Încă din acest stadiu, veți simți un miros specific hreanului (pe care nu l-am adăugat!) dar și iuțeala lui. Dacă gustați (cu mare grijă) veți constata în afară de iuțimea puternică și o amăreală.

Acum trecem la ”perfecționarea” muștarului, conform gusturilor fiecăruia.

Vom folosi uleiul de floarea soarelui (să nu folosiți ulei de măsline!!!) pentru a regla ”tăria”. Cu cât puneți ulei mai mult, cu atât muștarul o să fie mai puțin iute!

Apoi folosiți zahărul și oțetul pentru a-i lua gustul amar și a-i da o tentă de dulceag.

La sfârșit, zeama de lămâie, care v-a potenția aromele.

Amestecați bine toate ingredientele. Gustați din când în când pentru a ști dacă ați ajuns la efectul scontat.

Când totul e gata, îl transferați într-un borcan curat. Asta-i tot!

Muștar de casă... Done!

POFTĂ BUNĂ!

PREPARAT GARANTAT DE: