Când vrei să cumperi un vin din supermarket, ar fi bine să alegi acel magazin în care vinul are un rulaj mai rapid. De ce? „Asta asigură faptul că nu stau prea mult pe raft. Citeşte cu atenţie indicaţiile de pe etichetă şi observă descrierile soiurilor vinului. Ar fi bine să cumperi mai ales vinuri care au indicativul D.O.C. (Denumire de Origine Controlată). Uită-te pe etichetă şi contra-etichetă unde apare din ce an este vinul şi chiar când a intrat în vânzare (lotul). Alege însă vinul cu anul sau cu data de intrare în comercializare cât mai apropiată de zilele noastre”.
Nu cheltuiţi pe un vin din supermarket mai puţin de 16-17 lei şi mai mult de 50 lei. În marja asta deja se găsesc vinuri corecte, bune şi serioase, care să vă ofere o experienţă foarte decentă.
Un vin bun nu e neapărat foarte scump, însă merită să ştii cu ce îl asociezi şi cu cine îl bei. Vinuri la preţuri foarte competitive sunt de obicei cele din Spania, Portugalia, Chile, Noua Zeelandă ale căror etichete încep chiar de la 15 lei, iar calitatea este de regulă, bună.
Din patriotism însă, poţi alege vinuri din România sau Republica Moldova, chiar dacă acestea sunt de obicei mai scumpe decât multe din import. Pe la 18-25 de lei, poţi găsi vinuri româneşti decente, de la crame deja consacrate.
Dacă ţii la sănătatea ta trebuie să eviţi anumite vinuri, așa că, hai să vedem ce vinuri NU ar trebui să cumperi:
1. Renunţă la a cumpăra vinuri la preţuri bombă de super-promoţie sau super-preţ!
Gândeşte-te cam cât costă dopul, sticla, eticheta, marketing-ul şi transportul şi fă un calcul! Mai adaugă TVA şi alte taxe. Un vin la sticlă la doar 6 lei e cam suspect, două sticle la 10 RON nu înseamnă decât că cineva vrea să se scape de el, iar un vin la 3 litri chiar la sticlă, nu e tocmai de băut la o masă cu invitaţii sau prietenii.
2. Evită să cumperi vinurile (prea) prăfuite sau care au dobândit culori ”ofilite”.
Dacă vinurile au stat mai mult de un an în magazin şansele ca ele să fie compromise cresc exponenţial. Aşadar, nu cumpăra vinuri albe, rose şi chiar roşii care au stat pe raft la o temperatură de vreo 20 de grade, pe rafturi unde mai bate şi lumina şi care stau acolo de mai mult de un an. Sedimentele de pe fundul sticlei sunt un indice că sticla a trecut şi prin şocuri termice. Alege eventual sticlele care au stat mai în spate. Vinurile albe şi cele rose care au stat prea mult tind să capete nuanţe de gălbui, respectiv de portocaliu obosit. Evită-le!
3. Abţine-te să mai cumperi vinuri dulci sau demi-dulci din supermarket!
De ce? Aceste vinuri deşi se mai bucură de o popularitate consistentă printre cei care sunt puţin cunoscători, cu gusturi puţin formate sunt cele mai nocive pentru sănătate. ”Dulcegăriile” maschează defectele, aşa încât ai şanse mari ca vinul să fie o licoare plată şi greţoasă. Producătorii care vor să facă bani cu vinuri proaste oferă dulcegării care au prea puţin de-a face cu strugurii. Pe de altă parte, în super-market există prea puţine branduri serioase şi consacrate de vinuri dulci (de desert) de calitate. Vrei un vin dulce şi bun? Cumpără-l de la magazine specializate!
4. Evită denumiri prea pompoase de vinuri sau care fac apel la un registru animalier ori fac apel la tot felul de tradiţii ancestrale
(ex. gen: ”Vin de Buturuga/Hruba Fermecată”, ”Forţa ursului”, ”Beciul regelui”, ”Conu Nae”, ”Vraja lunii”, ”Crama străbunilor”). Marketing-ul înlocuieşte calitatea în cazul multora de tipul ăsta. Confruntă şi cu informaţiile de pe etichetă.
5. Nu cumpăra în veci vinuri la PET şi din sticle cu formă ciudată (vioară, saxofon, etc).
Orice comentariu e de prisos.
„Pornind de la aceste elemente, vinul este o licoare magică care-i adună împreună pe prieteni. Nu uita totuşi faptul că există un criteriu fundamental de care trebuie să ţii cont în momentul savurării vinului: ”Îmi place sau nu îmi place”! Restul este marketing sau poveşti...”.
Nu cheltuiţi pe un vin din supermarket mai puţin de 16-17 lei şi mai mult de 50 lei. În marja asta deja se găsesc vinuri corecte, bune şi serioase, care să vă ofere o experienţă foarte decentă.
Un vin bun nu e neapărat foarte scump, însă merită să ştii cu ce îl asociezi şi cu cine îl bei. Vinuri la preţuri foarte competitive sunt de obicei cele din Spania, Portugalia, Chile, Noua Zeelandă ale căror etichete încep chiar de la 15 lei, iar calitatea este de regulă, bună.
Din patriotism însă, poţi alege vinuri din România sau Republica Moldova, chiar dacă acestea sunt de obicei mai scumpe decât multe din import. Pe la 18-25 de lei, poţi găsi vinuri româneşti decente, de la crame deja consacrate.
Dacă ţii la sănătatea ta trebuie să eviţi anumite vinuri, așa că, hai să vedem ce vinuri NU ar trebui să cumperi:
1. Renunţă la a cumpăra vinuri la preţuri bombă de super-promoţie sau super-preţ!
Gândeşte-te cam cât costă dopul, sticla, eticheta, marketing-ul şi transportul şi fă un calcul! Mai adaugă TVA şi alte taxe. Un vin la sticlă la doar 6 lei e cam suspect, două sticle la 10 RON nu înseamnă decât că cineva vrea să se scape de el, iar un vin la 3 litri chiar la sticlă, nu e tocmai de băut la o masă cu invitaţii sau prietenii.
2. Evită să cumperi vinurile (prea) prăfuite sau care au dobândit culori ”ofilite”.
Dacă vinurile au stat mai mult de un an în magazin şansele ca ele să fie compromise cresc exponenţial. Aşadar, nu cumpăra vinuri albe, rose şi chiar roşii care au stat pe raft la o temperatură de vreo 20 de grade, pe rafturi unde mai bate şi lumina şi care stau acolo de mai mult de un an. Sedimentele de pe fundul sticlei sunt un indice că sticla a trecut şi prin şocuri termice. Alege eventual sticlele care au stat mai în spate. Vinurile albe şi cele rose care au stat prea mult tind să capete nuanţe de gălbui, respectiv de portocaliu obosit. Evită-le!
3. Abţine-te să mai cumperi vinuri dulci sau demi-dulci din supermarket!
De ce? Aceste vinuri deşi se mai bucură de o popularitate consistentă printre cei care sunt puţin cunoscători, cu gusturi puţin formate sunt cele mai nocive pentru sănătate. ”Dulcegăriile” maschează defectele, aşa încât ai şanse mari ca vinul să fie o licoare plată şi greţoasă. Producătorii care vor să facă bani cu vinuri proaste oferă dulcegării care au prea puţin de-a face cu strugurii. Pe de altă parte, în super-market există prea puţine branduri serioase şi consacrate de vinuri dulci (de desert) de calitate. Vrei un vin dulce şi bun? Cumpără-l de la magazine specializate!
4. Evită denumiri prea pompoase de vinuri sau care fac apel la un registru animalier ori fac apel la tot felul de tradiţii ancestrale
(ex. gen: ”Vin de Buturuga/Hruba Fermecată”, ”Forţa ursului”, ”Beciul regelui”, ”Conu Nae”, ”Vraja lunii”, ”Crama străbunilor”). Marketing-ul înlocuieşte calitatea în cazul multora de tipul ăsta. Confruntă şi cu informaţiile de pe etichetă.
5. Nu cumpăra în veci vinuri la PET şi din sticle cu formă ciudată (vioară, saxofon, etc).
Orice comentariu e de prisos.
„Pornind de la aceste elemente, vinul este o licoare magică care-i adună împreună pe prieteni. Nu uita totuşi faptul că există un criteriu fundamental de care trebuie să ţii cont în momentul savurării vinului: ”Îmi place sau nu îmi place”! Restul este marketing sau poveşti...”.
sursa cu ”adaptări”: adevarul.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Îmi pare rău, dar nu mai admit Anonimat la comentarii, pentru că sunt asaltat de reclame pentru site-uri pentru bărbați, nu despre conținutul blogului!
Vă mulțumesc pentru înțelegere!