NUCA
Mă întreb, cine nu cunoaște
nuca? Nuca noastră românească cea de toate zilele? Nuca pe care și nevestele noastre, mamele noastre, bunicile noastre, străbunicile noastre
l-au folosit pentru a ne încânta în primul rând cu minunatele prăjituri,
cozonaci, măcinici, baclava și torturi delicioase. Cine nu a mâncat măcar odată în viața
lui, delicioasa dulceață de nuci verzi? Cine nu a bătut nucul din bătătură sau
pe cel de pe marginea drumului, ca să culeagă acele ”fructe” verzi, pe care le
curăța de coajă cu mâna, până când mâinile ne deveneau negre-maronii și pe care apoi cu
greu le mai curățam? Există un astfel de om? Sper că nu!
Sau cine nu a auzit
(că poate de văzut – nu a văzut) mobila de lux care se face din lemnul de nuc?
Un lemn nobil și de o calitate extraordinară, foarte apreciat peste tot în lume!
Dar hai să revenim la nucile
noastre...! Pentru că avem foarte multe de spus. Poate chiar nici nu o să le putem spune pe toate, dar încercăm!
