Cum asociem vinul potrivit cu mâncarea potrivită

Metoda de gătit și vinul potrivit
Modalitatea în care mâncarea este pregătită și gătită îi dau savoarea, gustul, textura și culoarea finala. Iar principiul general de asociere a vinurilor cu mâncarea în funcție de tehnica de preparare a acesteia este următorul: o metoda ușoară de gătit (prepararea la abur spre exemplu), care să păstreze cât mai mult calitățile inițiale ale alimentului cere un vin ușor, fructat, cu aciditate scăzută. În schimb, cu cât metoda începe să se complice și să îmbogățească toate aspectele mâncării, cu atât și vinul asociat trebuie să fie mai greu, mai bogat în taninuri.

Gustul, consistenta, textura alimentelor și asocierea de vin

• Mâncărurile mai acide cer la rândul lor vinuri acide, fructate, aromate, demiseci.
• Mâncărurile acre se asociază de regula cu vinurile albe, fructate, ușoare, seci sau demiseci.
• Preparatele afumate merg cu vinurile albe fructate sau cu vinuri roșii, condimentate.
• Mâncărurile grase se asociază în general cu vinurile roșii seci, cu arome tari, bogate.
• Preparatele pe bază de pește se combina cu vinurile albe, cu o aroma tare, seci sau demiseci.
• Deserturile dulci se combină cu vinuri la fel de dulci sau mai dulci.
• Preparatele sărate se asociază bine cu vinurile albe dulci sau cu vinuri roșii cu conținut mai scăzut de taninuri.

Asocierea mâncărurilor cu vinurile
Exista reguli de asociere a mâncărurilor cu vinurile? Evident, răspunsul este afirmativ și tine foarte mult de „chimia” vinului și a mâncării. Acrul și amarul se potențează reciproc. Dulcele modifică gustul sărat, precum și aciditatea sau gustul amar. Vinurile dulci se asociază de regulă cu mâncărurile sărate. În schimb, gustul amărui și aciditatea unui vin roșu, taninic vor da peștelui sau brânzei topite un gust ușor metalic.
Însă, conform zicalei „gusturile nu se discută”, orice asociere pur subiectivă poate fi acceptată ca regulă… cel puţin a casei.

Recomandări generale de servire a vinurilor în timpul mesei:

• Vinurile reci se servesc înainte de vinurile băute la temperatura camerei.
• Vinurile albe se servesc de regulă înaintea vinurilor roșii.
• Vinurile se servesc în ordine cronoligică: mai întâi cele mai tinere, urmate de cele mai vechi și mai complexe.
• Vinurile mai ușoare se servesc înaintea celor mai mai grele.

Reguli generale de asociere a vinurilor cu mâncarea:
Gusturile opuse se atrag: un vin dulce spre exemplu poate echilibra o mâncare acida, acră, ori sărată.
Primăvara, vara și toamna se beau vinuri mai ușoare, albe și roze tinere. Iarna se beau vinuri mai vechi, mai corpolente, de regula roșii.

Asociază aromele mâncărurilor cu cele ale vinurilor:
Aromele ierboase ale Sauvignon Blancului merg foarte bine cu legumele;
Chardonnay-ul, cu aroma de stejar se combina foarte bine cu peștele.
Gătește cu vinul pe care îl servești la masa sau bea același vin folosit la prepararea mâncării. Ține cont de modul de pregătire și gătit al mâncărurilor.
Mâncărurile care se asortează mai greu cu vinurile - brânzeturile, ciocolata, murăturile - se combină de obicei cu vinurile locale.
Exista anumite tipuri de vin care se pot asocia cu aproape orice fel de mâncare, aşa cum există anumite mâncăruri care merg cu aproape orice fel de vin – friptura de pui.
Vinurile albe și roze demidulci și demiseci se servesc la deserturile dulci, ficat gras sau pateuri. Asociază vinul nu doar cu mâncarea, ci și cu evenimentul sau locul: cina romantica, masa în familie, serbarea zilei de naștere, picnic, Paște, Crăciun etc.
La antreuri se pot servi vinuri albe, seci, ușoare, tinere.
La supe, ciorbe, borșuri nu se recomanda consumul de vin.
Vinurile spumante brute sau seci, albe și roze, se servesc la începutul mesei, odată cu aperitivele.
La cafea se servesc vinuri vechi distilate-coniac.
Vinurile spumante albe și roze, demidulci sau dulci se servesc de obicei la desert, la finalul mesei.
Daca ai dubii în privința vinului pe care să-l folosești, mergi la sigur și servește șampanie.

Ce cu ce merge?
Carnea de vita se asociază cu vinurile roșii seci de genul Cadarca, Novac, Fetească Neagră, Shiraz (Syrah), Negru de Drăgășani;
Carnea de porc de asemenea merge combinată cu vinurile seci, roșii: Novac, Fetească Neagră;
Friptura de miel se combină de regulă cu vinurile roșii seci: Negru de Drăgășani, Fetească Neagră, Băbească Neagră, Cabernet Sauvignon;
Carnea de pui se asociază de obicei cu vinuri albe seci sau demiseci;
Curcanul la cuptor se servește cu un vin roșu sec, precum Fetească Neagră;
Vânatul aproape întotdeauna se combina cu un vin roșu sec: Shiraz (Syrah), Fetească Neagră;
Peștele se asociază întotdeauna cu vinurile albe, de regula seci: Băbească Gri, Chardonnay, Frâncușă, Riesling, Fetească Regală;
Fructele de mare sunt însoțite de vinuri albe seci: Sauvignon Blanc, Fetească Albă;
Tocănițele merg cu vinurile seci, roșii: Fetească Neagră, Shiraz (Syrah);
Caviarul se asociază cu șampania;
Varza acră cu afumătură: se asociază cu vin alb sec, de exemplu Fetească Regală.
Gulaș: se asociază cu vinul roșu sec, de genul Cadarcă;
Iahnie de fasole: se asociază vin roșu sec precum Fetească Neagră;
Lasagna: se servește cu vin roșu sec de preferabil o Băbească Neagră;
Spaghete bologneze: merge cu vin roșu sec precum Fetească Neagră sau Cabernet Sauvignon;
Paste primavera: de preferabil cu vin alb sec tip Sauvignon Blanc;
Paste carbonara: merge cu vin alb sec tip Fetească Albă;
Pizza: ar fi bine să fie servit cu un vin roșu sec precum Chianti, Fetească Neagră;
Preparate pe baza de oua: cu vin spumant;
Deserturile se asociază de regula cu vinurile dulci albe sau roze: Riesling, Chardonnay, Tămâioasă Românească, Busuioacă de Bohotin, Șampanie;
Brânzeturile se servesc de regula cu un vin bun local. în general se merge pe vinurile albe seci, dar și dulci.

Cam astea ar fi principiile de baza ale unei asocieri de succes între vin și mâncare.