Cramă Lacerta, templul vinului de pe Dealul Mare
Avem dealuri acoperite cu vii, vin de calitate, crame noi. Mai nou, şi turişti veniţi din toată lumea se bucură de vinurile noastre.
Miroase a lemn de stejar şi a vin, o mireasma îmbietoare. Totul este aşezat că într-o famacie, că într-o expoziţie, într-un templu al vinului. O construcţie gândită de arhitecţi din Tirol, o combinaţie între lemn şi sticlă. Iar oamenii vin aici să vadă, dar mai ales să guste.
După cum arată construcţia şi când te uiţi la viile aliniate nemţeşte pe dealuri, ai zice că nu eşti în România. Dar suntem repede aduşi cu picioarele pe pământ.
Mihai Baniţă este oenolog, ghid şi unul dintre acționarii Cramei Lacerta. Împreună cu 4 austrieci, în 2002 s-au apucat de treabă pe dealurile din apropierea localităţii Finţeşti, în podgoria Dealul Mare. În locul construcţiilor fostului IAS au apărut altele moderne, ultimul răcnet în materie de arhitectură. O investiţie de aproape 9 milioane de euro, din care jumătate din fonduri europene. Au scos via veche şi au replantat 80 de hectare, iar acum fac vin şi enoturism.
România are acum peste 180.000 de hectare plantate cu viță de vie, din care aproape 30.000 de hectare - vie tânăra, plantată în ultimi ani cu fonduri europene. Numai pe dealul unde are Mihai Baniţă via mai sunt alte 6 crame. Pe când toată lume deplânge soarta agriculturii româneşti şi se vaită că nu ştim să atragem banii europenilor, acest domeniu funcţionează de minune.
Via şi vinul au reuşit să atragă tot ce se putea din fondurile europene
Prin urmare, s-a luat tot ce se putea lua din fundurile europene în ultimii 5-6 ani. Peste 50 de miliaone de euro pentru crame şi instalaţii şi în jur de 42 de milioane de euro în fiecare an pentru plantări şi replantări de vită de vie. Şi am fi putut lua şi mai mult, pentru că cerere este, dacă se negocia mai bine cu Uniunea acum câţiva ani. Pe când noi primim 42 de milioane de euro pe an, Franţa primeşte 341, iar Spania 358 de milioane de euro. Dar asta e altă poveste. Probabil că nimeni nu se aştepta că acest domeniu să meargă atât de bine.
În via lui Mihai Băniţa a început culesul la Cabernet, " regele vinurilor oriunde în lume". Se spune că un vin bun începe cu o viță bună. Tocmai de aceea, producătorii nu forţează via. În mod normal, de pe un hectar de vie poţi lua şi 15 tone de struguri. Dar calitatea s-ar pierde şi atunci cei care vor un vin bun sunt atenţi la acest amănunt şi mai puţin la cantitate.
Primăvara taie via în aşa fel încât să producă doar 6-7 tone la hectar. Astfel, concentraţia de zahăr în strugure e mai mare. Anul acesta, seceta a scăzut producţia cu 30%, dar a crescut mult calitatea. Strugurii au o cantitate mare de zahăr, lucru bun pentru vin. Din vie, strugurele pleacă în lădiţe spre cramă. Strugurii selecţionaţi sunt desciorchinați. Iar boabele cad un etaj mai jos. De aici se duce la fermentare.
În bazinele de inox, vinul stă la fermentat câteva luni. Laboratorul lui Mihai Baniţă e locul în care măestria oenologului îşi spune cuvântul şi percepe nuanţe şi arome de neînţeles pentru un novice. După fermentare, vinul pleacă la învechit în baric, butoiul de lemn. Baricul transmite vinului diferinte nuanţe: de vanilie, scorţişoară, cacao, tabac sau cafea.
Domeniile Ştirbey, colţ de răi pentru Fetească Regală şi Crâmpoşia
Din foișorul aşezat deasupra dealurilor Drăgășanilor, baronul Jakob Kripp îşi prezintă via. Așezate pe un colţ de răi, Domeniile Ştirbey au fost redobândite de moștenitorii vechii familii în 2001 de la IAS Drăgăşani. Via a aparţinut prinţesei Maria Ştirbey şi a fost moştenită acum de soţia baronului, Ileana Kripp. În total 25 de hectare.
Puţină lume ştie că pe aceste locuri, prinţul Barbu Ştirbey a înfiinţat o pepinieră la sfârşitul secolului XIX şi s-a luptat pentru salvarea soiurilor româneşti din toată ţară afecatete de filoxeră.
Oliver Bauer este oenologul cramei Ştirbey. Fetească Regală şi Crâmpoşia sunt reginele acestor locuri. Când vorbesc despre vin li se luminează faţă. Şi pentru fiecare strop de licoare e musai o poveste. Pe porţile cramei ies în fiecare an 100.000 de sticle cu vin. Calitatea costă, spune baronul, iar vinul său este adresat în primul rând cunoscătorilor.
Iar de calitatea vinului răspunde Oliver Bauer, pe care baronul l-a adus în cramă din Germania. Şi a rămas aici, iar acum se consideră pe jumătate oltean.
Pe dealurile Drăgășanilor, natura parcă a fost mai darnică şi a pus la un loc tot ce trebuie pentru un vin bun: pământ, pante aşezate în faţă soarelui şi vreme bună. Iar mai târziu i-a adus şi pe omenii care ştiu să se bucure de aceste daruri şi să facă vin.
La inaugurarea cramei Ştirbey a fost prezent şi guvernatorul BNR Mugur Isărescu.
Echipa "România, te iubesc", prima care a filmat în cramă guvernatorului Isărescu
Cramă Isărescu. Cristian Nicolăescu este oenologul guvernatorului. Cei doi au copilărit împreună. Crama are o capacitate de 150.000 de litri, iar acum se construieşte şi un depozit.
"Vinăria această, care este micuţă, nu e mare, m-a apropiat mult de lumea de afaceri. Şi am înţeles dinăuntru, nu conduc firma, pentru că nu am voie prin lege, dar mă implic, sunt acţionarul principal, am înţeles, uitându-mă la cifre, văzând cum decurg lucrurile, nu este uşor să faci afaceri în România. Afaceri în sens pozitiv. Birocraţia este mare, există, am dat de atâtea ori exemplul ăsta, raportări care nu erau necesare, nu se fac prin computer. Numai să justifice activitatea cuiva care stă la ghişeu", a recunoscut Mugur Isărescu, guvernator BNR.
Are acum 30 de hectare şi mai nou vrea să facă şi turism. A renovat conacul de pe moşie şi-l transformă în pensiune.
La Drăgăşani, afacerea cu vin i-a atras pe mulţi. Toată zona este împânzită de crame, iar dealuri care ajung şi la altitudini de 500 de metri, s-au acoperit de vii.
Jidvei, cel mai mare producător de vinuri şi şampanie din zona Transilvaniei
Pe dealurile molcome ale Jidveiului, viile de aici par desprinse din tabloul unui artist. Aşezată şi împărţită matematic, podgoria se întinde pe mai bine de 2.200 de hectare. Mare parte este vie tânără, replantată în ultimii ani, cu fonduri europene. În nouă cramă, pereţii sunt încărcaţi de diplome. În 1947, aici a luat fiinţă o staţiune de cercetare.
Ioan Buia este oenologul la Jidvei. De 40 de ani se ocupă de vinuri. Anul acesta, aici, în ciuda secetei, via a rezistat destul de bine. Peste toată zona tronează Castelul din Cetatea de Baltă, un simbol al locului şi al vinului de aici. În timpul comunismului, aici s-a făcut şampania de Jidvei. Acum, castelul aparţine patronului Jidvei, Claudiu Necşulescu.
10 milioane de litri de vin se fac aici în fiecare an. Iar via este plantată cu o maşină ghidată prin satelit. S-au replantat peste 2.000 de hectare şi s-a construit o cramă nouă. O investiţie de 60 de milioane de euro, din care jumătate din fonduri europene. Aici este şi cea mai mare pepinieră din ţară. Butaşii de aici vor fi plantaţi în curând pe 200 de hectare.
Pe Târnave, Feteasca regală este la ea acasă
Dar merge şi Sovignon. Peste 460 de hectare sunt plantate cu acest soi şi au fost aduşi experţi din toată lumea pentru a-l ajută să crească. În cramă, vinul alb e deja pus la fermentat în 104 cisterne uriaşe. Vinul, din butoi ajunge în sticlă. 7.500 de sticle sunt îmbuteliate într-o ora.
Bucureşti, un club din zona centrală. Lume multă, muzică live, vin în pahare. Aici se adună cei care ştiu ce înseamnă vinul sau vor să înveţe. În ultimii ani, au apărut zeci de bloguri, site-uri şi reviste care întorc vinul pe toate fețele şi îl promovează. Oameni din toate mediile, uniţi de o singură pasiune, care încearcă mai nou să-i atragă şi să-i educe şi pe alţi. În acest club, în fiecare vineri, este invitat un producător de vin să-şi prezinte creaţia. Evenimentul merge cu succes de câteva luni. Revista Vinul.ro este unul dintre organizatori.
Claudiu Necşulescu a ajuns la Jidvei la sfârşitul anilor '90. Recunoaşte că afacerile îi merg bine, câştigă. Dar e bine şi pentru oamenii locului. Ţăranii din 5 comune muncesc pentru el, peste o mie de oameni. De altfel, acesta e câştigul în toate podgoriile. A crescut calitatea vinului, dar şi a comunităţilor în care este produs. Acum, la Jidvei se construiesc clădiri noi, iar pe pereţi este aşezat la mare rang un strugure.
Dealurile Pietroasei, adevărată catedrală a viticulturii româneşti
Şi tot struguri face şi pietrarul Ion Moacă pe dealurile Pietroasei, alt centru viticol renumit. Tot ce se întâmplă aici gravitează în jurul strugurilor şi al vinului. Pietrarul nostru bate strugurii în piatră şi cânta despre vin. Iar în casă bate într-un butoi pe care le-a golit de vin şi l-a transformat în tobă. Ceva mai sus de casă lui a fost descoperit tezaurul de la Pietroasele, cloşca cu puii de aur. O replică a tezaurului a fost aşezată pe pereţi în staţiune viticolă Pietroasele.
Aici, vie a fost de mii de ani, iar locul este numit de specialişti o adevărată catedrală a viticulturii româneşti. Încă din 1893, se înfiinţează la Pietroasele una dintre primele pepiniere viticole de la noi din ţară.
Tămâioasă Românească este vinul locului. Staţiunea mai are acum 150 de hectare de vită de vie. Cândva a avut peste 700 de hectare, dar au fost retrocedate. Şi aici s-au accesat fonduri şi s-a plantat vie tânăra. Pământul e calcaros, plin de pietre care reţin căldură şi pe timpul nopţii şi ajută butucul de vie. Iar fetele locului mustesc strugurii. E un vin dulce, cu aromă de flori şi miere de albine.
Echipa "România, te iubesc" a gustat un Reisling din 1966. O capsulă a timpului, care te face să te gândeşti la cei care au muncit la el acum aproape 50 ani. Pe atunci, vinul avea altă caliatate. O calitate care a început să fie redescoperită în ultima vreme.
Anul acesta a fost unul secetos, iar strugurii au fost mai puţini, dar de o calitate excelenţă, care va face că 2012 să rămână în istoria vinului. Uşor, uşor, România îşi acoperă dealurile cu vii tinere, sănătoase şi nobile, iar producătorii au învăţat şi înţeles cum se naşte un vin bun.
Cu multă trudă, migală, cu atenţie şi pasiune, iar toate acestea nasc o poveste, povestea vinului pe care cel care îl bea trebuie neapărat să o cunoască şi să o înţeleagă pentru a se bucură.
Preluare: ProTV
Avem dealuri acoperite cu vii, vin de calitate, crame noi. Mai nou, şi turişti veniţi din toată lumea se bucură de vinurile noastre.
Miroase a lemn de stejar şi a vin, o mireasma îmbietoare. Totul este aşezat că într-o famacie, că într-o expoziţie, într-un templu al vinului. O construcţie gândită de arhitecţi din Tirol, o combinaţie între lemn şi sticlă. Iar oamenii vin aici să vadă, dar mai ales să guste.
După cum arată construcţia şi când te uiţi la viile aliniate nemţeşte pe dealuri, ai zice că nu eşti în România. Dar suntem repede aduşi cu picioarele pe pământ.
Mihai Baniţă este oenolog, ghid şi unul dintre acționarii Cramei Lacerta. Împreună cu 4 austrieci, în 2002 s-au apucat de treabă pe dealurile din apropierea localităţii Finţeşti, în podgoria Dealul Mare. În locul construcţiilor fostului IAS au apărut altele moderne, ultimul răcnet în materie de arhitectură. O investiţie de aproape 9 milioane de euro, din care jumătate din fonduri europene. Au scos via veche şi au replantat 80 de hectare, iar acum fac vin şi enoturism.
România are acum peste 180.000 de hectare plantate cu viță de vie, din care aproape 30.000 de hectare - vie tânăra, plantată în ultimi ani cu fonduri europene. Numai pe dealul unde are Mihai Baniţă via mai sunt alte 6 crame. Pe când toată lume deplânge soarta agriculturii româneşti şi se vaită că nu ştim să atragem banii europenilor, acest domeniu funcţionează de minune.
Via şi vinul au reuşit să atragă tot ce se putea din fondurile europene
Prin urmare, s-a luat tot ce se putea lua din fundurile europene în ultimii 5-6 ani. Peste 50 de miliaone de euro pentru crame şi instalaţii şi în jur de 42 de milioane de euro în fiecare an pentru plantări şi replantări de vită de vie. Şi am fi putut lua şi mai mult, pentru că cerere este, dacă se negocia mai bine cu Uniunea acum câţiva ani. Pe când noi primim 42 de milioane de euro pe an, Franţa primeşte 341, iar Spania 358 de milioane de euro. Dar asta e altă poveste. Probabil că nimeni nu se aştepta că acest domeniu să meargă atât de bine.
În via lui Mihai Băniţa a început culesul la Cabernet, " regele vinurilor oriunde în lume". Se spune că un vin bun începe cu o viță bună. Tocmai de aceea, producătorii nu forţează via. În mod normal, de pe un hectar de vie poţi lua şi 15 tone de struguri. Dar calitatea s-ar pierde şi atunci cei care vor un vin bun sunt atenţi la acest amănunt şi mai puţin la cantitate.
Primăvara taie via în aşa fel încât să producă doar 6-7 tone la hectar. Astfel, concentraţia de zahăr în strugure e mai mare. Anul acesta, seceta a scăzut producţia cu 30%, dar a crescut mult calitatea. Strugurii au o cantitate mare de zahăr, lucru bun pentru vin. Din vie, strugurele pleacă în lădiţe spre cramă. Strugurii selecţionaţi sunt desciorchinați. Iar boabele cad un etaj mai jos. De aici se duce la fermentare.
În bazinele de inox, vinul stă la fermentat câteva luni. Laboratorul lui Mihai Baniţă e locul în care măestria oenologului îşi spune cuvântul şi percepe nuanţe şi arome de neînţeles pentru un novice. După fermentare, vinul pleacă la învechit în baric, butoiul de lemn. Baricul transmite vinului diferinte nuanţe: de vanilie, scorţişoară, cacao, tabac sau cafea.
Domeniile Ştirbey, colţ de răi pentru Fetească Regală şi Crâmpoşia
Din foișorul aşezat deasupra dealurilor Drăgășanilor, baronul Jakob Kripp îşi prezintă via. Așezate pe un colţ de răi, Domeniile Ştirbey au fost redobândite de moștenitorii vechii familii în 2001 de la IAS Drăgăşani. Via a aparţinut prinţesei Maria Ştirbey şi a fost moştenită acum de soţia baronului, Ileana Kripp. În total 25 de hectare.
Puţină lume ştie că pe aceste locuri, prinţul Barbu Ştirbey a înfiinţat o pepinieră la sfârşitul secolului XIX şi s-a luptat pentru salvarea soiurilor româneşti din toată ţară afecatete de filoxeră.
Oliver Bauer este oenologul cramei Ştirbey. Fetească Regală şi Crâmpoşia sunt reginele acestor locuri. Când vorbesc despre vin li se luminează faţă. Şi pentru fiecare strop de licoare e musai o poveste. Pe porţile cramei ies în fiecare an 100.000 de sticle cu vin. Calitatea costă, spune baronul, iar vinul său este adresat în primul rând cunoscătorilor.
Iar de calitatea vinului răspunde Oliver Bauer, pe care baronul l-a adus în cramă din Germania. Şi a rămas aici, iar acum se consideră pe jumătate oltean.
Pe dealurile Drăgășanilor, natura parcă a fost mai darnică şi a pus la un loc tot ce trebuie pentru un vin bun: pământ, pante aşezate în faţă soarelui şi vreme bună. Iar mai târziu i-a adus şi pe omenii care ştiu să se bucure de aceste daruri şi să facă vin.
La inaugurarea cramei Ştirbey a fost prezent şi guvernatorul BNR Mugur Isărescu.
Echipa "România, te iubesc", prima care a filmat în cramă guvernatorului Isărescu
Cramă Isărescu. Cristian Nicolăescu este oenologul guvernatorului. Cei doi au copilărit împreună. Crama are o capacitate de 150.000 de litri, iar acum se construieşte şi un depozit.
"Vinăria această, care este micuţă, nu e mare, m-a apropiat mult de lumea de afaceri. Şi am înţeles dinăuntru, nu conduc firma, pentru că nu am voie prin lege, dar mă implic, sunt acţionarul principal, am înţeles, uitându-mă la cifre, văzând cum decurg lucrurile, nu este uşor să faci afaceri în România. Afaceri în sens pozitiv. Birocraţia este mare, există, am dat de atâtea ori exemplul ăsta, raportări care nu erau necesare, nu se fac prin computer. Numai să justifice activitatea cuiva care stă la ghişeu", a recunoscut Mugur Isărescu, guvernator BNR.
Are acum 30 de hectare şi mai nou vrea să facă şi turism. A renovat conacul de pe moşie şi-l transformă în pensiune.
La Drăgăşani, afacerea cu vin i-a atras pe mulţi. Toată zona este împânzită de crame, iar dealuri care ajung şi la altitudini de 500 de metri, s-au acoperit de vii.
Jidvei, cel mai mare producător de vinuri şi şampanie din zona Transilvaniei
Pe dealurile molcome ale Jidveiului, viile de aici par desprinse din tabloul unui artist. Aşezată şi împărţită matematic, podgoria se întinde pe mai bine de 2.200 de hectare. Mare parte este vie tânără, replantată în ultimii ani, cu fonduri europene. În nouă cramă, pereţii sunt încărcaţi de diplome. În 1947, aici a luat fiinţă o staţiune de cercetare.
Ioan Buia este oenologul la Jidvei. De 40 de ani se ocupă de vinuri. Anul acesta, aici, în ciuda secetei, via a rezistat destul de bine. Peste toată zona tronează Castelul din Cetatea de Baltă, un simbol al locului şi al vinului de aici. În timpul comunismului, aici s-a făcut şampania de Jidvei. Acum, castelul aparţine patronului Jidvei, Claudiu Necşulescu.
10 milioane de litri de vin se fac aici în fiecare an. Iar via este plantată cu o maşină ghidată prin satelit. S-au replantat peste 2.000 de hectare şi s-a construit o cramă nouă. O investiţie de 60 de milioane de euro, din care jumătate din fonduri europene. Aici este şi cea mai mare pepinieră din ţară. Butaşii de aici vor fi plantaţi în curând pe 200 de hectare.
Pe Târnave, Feteasca regală este la ea acasă
Dar merge şi Sovignon. Peste 460 de hectare sunt plantate cu acest soi şi au fost aduşi experţi din toată lumea pentru a-l ajută să crească. În cramă, vinul alb e deja pus la fermentat în 104 cisterne uriaşe. Vinul, din butoi ajunge în sticlă. 7.500 de sticle sunt îmbuteliate într-o ora.
Bucureşti, un club din zona centrală. Lume multă, muzică live, vin în pahare. Aici se adună cei care ştiu ce înseamnă vinul sau vor să înveţe. În ultimii ani, au apărut zeci de bloguri, site-uri şi reviste care întorc vinul pe toate fețele şi îl promovează. Oameni din toate mediile, uniţi de o singură pasiune, care încearcă mai nou să-i atragă şi să-i educe şi pe alţi. În acest club, în fiecare vineri, este invitat un producător de vin să-şi prezinte creaţia. Evenimentul merge cu succes de câteva luni. Revista Vinul.ro este unul dintre organizatori.
Claudiu Necşulescu a ajuns la Jidvei la sfârşitul anilor '90. Recunoaşte că afacerile îi merg bine, câştigă. Dar e bine şi pentru oamenii locului. Ţăranii din 5 comune muncesc pentru el, peste o mie de oameni. De altfel, acesta e câştigul în toate podgoriile. A crescut calitatea vinului, dar şi a comunităţilor în care este produs. Acum, la Jidvei se construiesc clădiri noi, iar pe pereţi este aşezat la mare rang un strugure.
Dealurile Pietroasei, adevărată catedrală a viticulturii româneşti
Şi tot struguri face şi pietrarul Ion Moacă pe dealurile Pietroasei, alt centru viticol renumit. Tot ce se întâmplă aici gravitează în jurul strugurilor şi al vinului. Pietrarul nostru bate strugurii în piatră şi cânta despre vin. Iar în casă bate într-un butoi pe care le-a golit de vin şi l-a transformat în tobă. Ceva mai sus de casă lui a fost descoperit tezaurul de la Pietroasele, cloşca cu puii de aur. O replică a tezaurului a fost aşezată pe pereţi în staţiune viticolă Pietroasele.
Aici, vie a fost de mii de ani, iar locul este numit de specialişti o adevărată catedrală a viticulturii româneşti. Încă din 1893, se înfiinţează la Pietroasele una dintre primele pepiniere viticole de la noi din ţară.
Tămâioasă Românească este vinul locului. Staţiunea mai are acum 150 de hectare de vită de vie. Cândva a avut peste 700 de hectare, dar au fost retrocedate. Şi aici s-au accesat fonduri şi s-a plantat vie tânăra. Pământul e calcaros, plin de pietre care reţin căldură şi pe timpul nopţii şi ajută butucul de vie. Iar fetele locului mustesc strugurii. E un vin dulce, cu aromă de flori şi miere de albine.
Echipa "România, te iubesc" a gustat un Reisling din 1966. O capsulă a timpului, care te face să te gândeşti la cei care au muncit la el acum aproape 50 ani. Pe atunci, vinul avea altă caliatate. O calitate care a început să fie redescoperită în ultima vreme.
Anul acesta a fost unul secetos, iar strugurii au fost mai puţini, dar de o calitate excelenţă, care va face că 2012 să rămână în istoria vinului. Uşor, uşor, România îşi acoperă dealurile cu vii tinere, sănătoase şi nobile, iar producătorii au învăţat şi înţeles cum se naşte un vin bun.
Cu multă trudă, migală, cu atenţie şi pasiune, iar toate acestea nasc o poveste, povestea vinului pe care cel care îl bea trebuie neapărat să o cunoască şi să o înţeleagă pentru a se bucură.
Preluare: ProTV
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Îmi pare rău, dar nu mai admit Anonimat la comentarii, pentru că sunt asaltat de reclame pentru site-uri pentru bărbați, nu despre conținutul blogului!
Vă mulțumesc pentru înțelegere!